Noutăţi / detalii


Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători




În România anului 2011, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap din România,  doar 15% dintre copiii cu deficienţe de vedere urmează o formă de învăţământ.

Studiile de specialitate au arătat că aproximativ 80 – 85% din informaţia pe care o primeşte o persoana perfect sănătoasă se face prin intermediul vederii. Pe măsură ce societatea modernă evoluează, importanţa informaţiei vizuale creşte foarte mult în comparaţie cu ceea ce era în trecutul apropiat. Astfel handicapul vizual devine din ce in ce mai grav cu cât majoritatea informaţiilor tind să se adreseze numai celor care văd.

Dificultăţile pe care le întâmpină o persoană cu deficienţe de vedere sunt foarte evidente când ne referim la educaţie. De-a lungul anilor foarte puţine persoane cu deficienţe de vedere au putut fi integrate în învăţământul de masă şi asta pentru că ele nu aveau acces independent la manuale. Acest fapt a condus la crearea şcolilor şi liceelor speciale pentru elevi cu deficienţe de vedere.

Chiar şi aşa problema accesului la educaţie nu a fost pe deplin soluţionată, deoarece numărul manualelor în format Braille (scrierea în relief folosită de nevăzători) este destul de scăzut, datorită costurilor ridicate de producţie şi a timpului mare de realizare. Efortul depus de un elev cu deficienţe de vedere pentru a asimila informaţia cuprinsă în curricula de învăţământ este poate de 3 ori mai mare decât pentru un elev obişnuit.

În ţară există 5 licee pentru persoane cu deficienţe de vedere în localităţile Buzău, Cluj -Napoca, Târgu Frumos, Bucureşti, Arad, şi 2 şcoli de ambliopi în localităţile Bucureşti şi Timişoara. În medie aceste şcoli au fiecare câte 150 de elevi. Accesul la manuale, la cărţile de specialitate sau la cărţile din bibliografia şcolară este foarte limitat.

În prezent, în şcolile pentru deficienţi de vedere din România se folosesc manuale tipărite în Braille, foarte voluminoase şi foarte scumpe sau extrase din manuale, mărite cu ajutorul unui copiator pentru cei care au resturi bune de vedere. Deoarece manualele Braille se produc foarte greu şi costă foarte mult, ele trebuie comandate cu cel puţin un an înainte. Mulţi elevi învaţă după manuale vechi, de 4-6 ani. Deşi au apărut manuale alternative, elevii cu deficienţe de vedere sunt obligaţi să înveţe după un singur manual stabilit de comun acord de directorii celor 5 licee speciale, pentru a minimiza costurile.

Bibliografia obligatorie corespunzătoare curriculei este foarte puţin acoperită de aceste manuale şi de aceea ar fi de dorit completarea acestei lipse cu manuale accesibile în alte formate, audio sau electronice.

Chiar şi profesorii elevilor cu deficienţe de vedere, mulţi dintre ei de asemenea nevăzători simt lipsa accesului la manualele alternative şi la materialele didactice suplimentare, cum ar fi: revistele de specialitate, studii critice.

Discipline cu profil mai tehnic, cum ar fi: fizica, matematica, chimia, informatica nu sunt acoperite integral de manualele tipărite în Braille. Multe dintre ele se schimbă de la un an la altul şi unica tipografie Braille, care poate produce aceste manuale nu are posibilitatea de a le tipări la timp.

Fundaţia Cartea Călătoare a încercat prin eforturi proprii să ajute profesorii acestor şcoli, realizând un număr mic de manuale în format audio sau electronic. Am accesibilizat manuale de istorie, manuale de matematică, manuale de informatică, în ambele formate. Totuşi se simte nevoia existenţei unui serviciu specializat care să acopere cât mai mult nevoia de material didactic resimţită de profesorii şi elevii acestor instituţii dar şi de elevii nevăzători care doresc să acceseze învăţământul de masă.

Producerea de manuale mai accesibile, a materialelor suplimentare care să vină în sprijinul studiului curent, va conduce la creşterea calităţii procesului de instruire al elevilor cu deficienţe de vedere, având ca rezultat final şanse mai mari de angajare în muncă şi costuri sociale mai scăzute.

La nivel mondial, marile biblioteci şi cele mai importante   organizaţii ale nevăzătorilor, reunite într-un consorţiu, au dezvoltat un nou standard de carte audio numit Daisy (Digital Accessible Information System –) care reproduce mult mai fidel structura cărţii tipărite.

Fundaţia Cartea Calatoare a optat pentru cartea audio în format Daisy  pentru a se alinia standardelor internaţionale în domeniu, la care România a început sa adere odată cu intrarea în Uniunea Europeana.

Acest nou standard internaţional permite înregistrări audio comprimate pe compact disc.  Folosind un player Daisy, un aparat simplu de mânuit, cărţile se pot citi selectiv, exact ca şi o carte tipărită. 

Fundaţia Cartea Calatoare a realizat până în prezent 125 de titluri (dintre care  20 sunt manuale şcolare) distribuite în peste 2500 de exemplare în 50 de biblioteci publice din ţară şi în toate liceele pentru deficienţi de vedere.

Cărţile Daisy permit elevilor să urmărească întocmai recomandările profesorilor, astfel încât aceştia pot urma o şcoală de masă. Mulţi tineri nevăzători sunt obligaţi să se despartă de familie pentru a urma şcoala la un liceu special pentru persoane cu deficienţe de vedere. În plus, un liceu special este un mediu protejat care nu pregăteşte nevăzătorul pentru integrarea în societate. Urmând o şcoală de masă o persoană cu deficienţe de vedere va fi mult mai pregătită pentru a se integra în societate.

De accesul la informaţie depind şansele persoanei de a se angaja în muncă, iar competiţia pe piaţa muncii este foarte ridicată. Facilităţile legislative, care încurajează angajarea în muncă a persoanelor cu handicap, precum şi noile progrese tehnologice oferă tot mai multe şanse persoanelor nevăzătoare de a ocupa un loc de muncă şi de a-şi îndeplini sarcinile ca orice alt angajat.

Afişează lista de noutăţi